COVID-19 – lumea la marginea prăpastiei sau când fiecare este ,,oleacă’’ doctor

COVID-19 este deja parte din viața noastră și s-a făcut de înțeles că încă nu dispare nicăieri iar minunata lume nouă este plină de neprevăzut. Toate statele lumii, poate mai puțin Belarus și Coreea de Nord care ignoră existența virusului, resimt profund impactul pandemiei și pregătesc scenarii post-criză. Cum va arăta scena politică globală când virusul COVID-19 nu va mai fi alerta numărul 1 în lume ?

Despre politicienii profitori și criza economică ce ne așteaptă

În mod cert, criza epidemică pune sub lupă comportamentul mai multor lideri politici autoritari  și  încercările  lor  de  a  profita  subtil  de  această  situație.  Mai  mult  de  atât,  există îngrijorarea că democrația în lume nu va mai fi în trend iar dictatura va câștiga tot mai mult teren. De exemplu, președintele rus Vladimir Putin testează softuri de recunoaștere facială și sisteme de supraveghere și geolocalizare pentru a identifica suspecții infectați, lucru care pare util pentru moment  însă  îi va  fi și mai util pe viitor în scopul spionării oponenților politici. Premierul ungar Viktor Orban a obținut, prin votul parlamentului, puteri aproape nelimitate în perioada stării de urgență, cea ce este văzut clar ca un pas spre solidificarea unui regim autoritar în Ungaria. Liderul chinez Xi Jinping, cel mai probabil, a ascuns numărul real de îmbolnăviri din regiunea Wuhan la fel cum și autoritățile sovietice de cândva au încercat să ascundă catastrofa de la Cernobîl din 1986. Din moment ce pandemia nu va mai apărea atât de des la știri și pe rețelele de socializare, oamenii vor căuta cine sunt eroii politici cu care am ieșit din criză. Efectul psihologic de masă va fi acel de mulțumire pentru liderii care au dus un fel ,,război’’ cu inamicul invizibil și se va trece cu vederea că în rezultat s-au încălcat drepturi  și  libertăți  ale  omului.  Desigur,  condițiile  actuale  sunt  ideale  pentru  startul  unor dictaturi sau întărirea regimurilor autoritare. Democrația s-ar putea să nu mai fie mai la modă și oamenii ar putea cădea ușor în confuzia că pe timp de epidemie este ca la război și pumnul dur al unui dictator este ceea ce avem nevoie ca să supraviețuim. Dacă să ne referim la Republica Moldova, atracția față de Vladimir Putin doar va crește ca urmare a intensificării propagandei rusești, care îl va încorona ca salvator în lupta cu COVID-19.

Criza economică ce ne așteaptă va fi mai gravă decât criza sanitară. În țările sărace din lume, în mod special cele din Africa Subsahariană și sudul Asiei, vor apărea ,,noi săraci’’, adică oameni care vor trăi cu încă și mai puține resurse ca înainte de epidemiei. Conform unor rapoarte ONU, se estimează că între 400 și 600 de milioane de oameni în lume se vor situa sub pragul sărăciei. Cum oare își vor putea asigura normele de igienă corespunzătoare când  principala  lor  grijă  va  fi  câștigarea  unui  coș  minim  de  consum  zilnic  ?  Organizațiile internaționale  financiară  vor  trebuie  să  ierte  datoriile  multor  state  sărace  și  să  declanșeze simultan o campanie de ajutor umanitar ca dimensiuni comparabilă cu ceea a sfârșitului unui război.

Lecția  principală  economică  este  că  nu  trebuie  să  ne  bazăm  în  situație  de  criză  pe bunurile care vin China. În moment de epidemie, industria chineză a găsit toate motivele ca să stopeze producția de mărfuri și să păstreze pentru sine cele mai necesare resurse medicale, astfel punând în dificultate celelalte țările ale lume. Când vine potopul nu mai putem vorbi de solidaritate globală, fiecare este pentru sine. Acum am învățat pe propria piele că s-au terminat zilele când firmele își puteau relocaliza producția în China deoarece așa se câștigau mai mulți bani. Colapsul furnizării de  măști medicale de protecție chineză  este cel mai bun exemplu al dependenței mondiale față de economia chineză. Dar asta este în trecut. Ce facem mai departe dacă nu ne mai putem baza să cumpărăm mult și ieftin de pe piața asiatică ? Un răspuns logic ar fi ca fabricarea bunurile din sectorul sănătății să fie reorganizată geografic, să nu depindem de un singur furnizor, chiar dacă în final prețul va fi mai scump.

O provocare majoră actuală este cum se va împăca dreptul nostru la libera circulație cu restricțiile impuse de epidemie. Circulația liberă în Uniunea Europeană nu va mai fi la fel, chiar dacă tendința pentru vara aceasta este de a asigura treptat frontiere libere. Din păcate, sunt în trecut vacanțele pe care ni le organizam din timp, bazându-ne că putem circula unde vrei și cum vrem. Un focar local care poate izbucni oricând ne va arunca pe geam toate planurile noastre. Normalitatea va fi să trăim cu alerta că epidemia ne controlează mobilitatea noastră la fel cum masca este accesoriu obligatoriu de pe fețele noastre de acum înainte. Proverbul ,,socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă’’este mai mult decât la locul ei.

Dincolo  de  excursii și vacanțe,  cum vor  arăta manifestațiile  publice  de  solidaritate dar și de protest civic. Doar nu o să boicotăm politicienii autoritari și corupți prin conferințe ZOOM, nu-i așa ? Cât de banal nu ar suna, va trebui să ne recâștigăm drepturile de a ieși în stradă, de a huidui politicienii care se simt prea confortabil în fotoliile lor. Țările cu democrații slabe sau cu lideri autoritari le va convine de minune că cetățenii au cultivat frica de a se aduna în grupuri mari iar retorica generală politică va fi că încă trebuie mult timp înainte să păstrăm distanța socială. Ni se va spune că nu este timpul oportun să ieșim în stradă ca să protestăm, că încă există riscuri de sănătate publică, că încă nu am depășit integral efectele epidemiei și ar fi cel mai bine, evident, să rămânem acasă.

Carantina noastră cea de toate zilele

Epidemia a declanșat o goană interstatală nemaivăzută pentru echipamente medicale, atunci când s-a ajuns în situația că fiecare stat va conserva pentru sine aceste bunuri în lupta cu COVID-19. Astfel, fiecare țară s-a orientat către producția proprie de măști, viziere, dezinfectant și costume pentru personalul medical. Am văzut lipsa acută pentru aparate de ventilație  a  plămânilor  și cum persoanele  bogate își cumpără  pentru  ei aceste   aparate  care costă și 15.000 euro/per unitate. Multe industrii s-au orientat strategic către fabricarea unor aparate de ventilație mai simple în construcție și mai ieftine ca preț. Este absolut necesar ca fiecare guvern să se pregătească pentru viitorul val de infecții cu  dotarea corespunzătoare a laboratoarelor, instruirea timpurie a personalului medical, stocarea strategică cu medicamente și echipamente. Țara care va inventa prima un vaccin eficient cu siguranță va avea un avantaj considerabil de a-și vaccina în primul rând proprii cetățeni. Deja îmi imaginez cum restul țărilor vor acționa toate canalele diplomatice și vor face coadă pentru a cumpăra cât mai rapid vaccinul salvator.

Nu  este  ultima  oară  când  vom fi rugați să  respectăm carantina,  așa  că  absolut  toate activitățile  economice  vor  trebuie  să  fie  pregătite  pentru  apariția  de  noi  focare.  Munca  la birou așa cum o știm noi, până la COVID-2019, niciodată nu va fi la fel iar locurile de muncă vor  trebuie  să  fie  mai  izolate,  prin  crearea  de  spații  individuale  pentru  angajați.  Orice angajator va trebuie să fie conștient că la un moment dat va izbucni un nou val de infecții și va  trebui  în  termeni  foarte  rapizi  să  se  adapteze  situație,  adică  va  trebui  să  reorganizeze munca angajaților de la distanță, de acasă. Munca la distanță înseamnă în esență digitalizarea și utilizarea tehnologiilor avansate ceea ce va fi o mare provocare pentru multe țări mai slab dezvoltate, inclusiv Republica Moldova. Nu este un secret că în țara noastră nu avem digitalizate multe servicii de interes public dar și o mare parte din populație nu dorește să se adapteze la noile tehnologii. Cel puțin de menționat că moldovenii încă nu sunt obișnuiți să plătească facturile on-line, chiar dacă există asemenea posibilitate, pe când în multe țări această practică este demult una comun acceptată.

Fake news-uri și conspirațiile despre COVID-19 este o altă provocare de care nu vom scăpa în viitorul apropiat. Majoritatea oamenilor probabil au încercat diferite metode hilare  de protecție împotriva virusului, cum ar fi consumul de usturoi sau băutul unui pahar de apă călduță la fiecare 15 minute. O parte de presă a făcut trafic on-line fără precedent postând asemenea ,,știri’’, altă parte din presă s-a chinuit să demonteze aceste falsuri ridicole. Mai mult de atât, unii politicieni dar și formatori de opinie s-au considerat „oleacă” doctori și în rezultat  au  adus  mai  multă  confuzie  decât  adevăr  cu  privire  la  situația  epidemiologică.

 Speculațiile cu privire la numărul adevărat de morți și infectați nici astăzi nu contenesc și va fi subiect de dispută și mai departe. La nivel mondial, conspirațiile l-au vizat pe Bill Gates și vaccinarea cu microcipuri pentru controlul global, rețelele mobile 5G care răspândesc virusul, fabricarea și răspândirea intenționată a COVID-19   de către americani. Toate aceste falsuri, cel  mai  probabil,  țin  de  propaganda  rusească  care  duce  mai departe  războiul  informațional contra  Occidentului.  În  asemenea  condiții,  oamenii  vor  fi  în  continuarea  dezorientați  și manipulați de falsuri iar sub riscul unui nou focar mulți vor cădea pradă panicii și vor crede în noi conspirații îl loc să gândească critic.

Dacă să vorbim de Republica Moldova, mai mulți politicieni populiști au încercat să profite de pe urma pandemiei și să își întărească imaginea de ,,oameni care muncesc pentru popor’’.  În  zilele  în  care  în  farmacii  nu  se  găseau  măști  și  nici  dezinfectant,  mai  mulți moldoveni au primit cu pachet de 3 măști, un bol de dezinfectant și un pliant al grupului de deputați Pro Moldova. Cum să înțelegem acest gest ? Eu înțeleg că unii oameni sunt totuși mai  egali  decât  alții,  profită  de  situația  de  criză,  și  pretind  că  fac  acte  de  binefacere  cu produse, în acele zile, deficitare. Președintele Igor Dodon, în urma a aproape 2 luni de situație de urgență, își întărește și mai mult statutul de cel mai popular politician din Republica Moldova, cu prima șansă la încă un mandat de președinte. Chiar dacă există lipsuri dovedite de echipament medical, propaganda de stat ne spune că aceste lipsuri sunt ,,fake news’’ iar Igor Dodon trebuie considerat liderul care este alături de oameni și cu care depășim criza. Având în vedere aceste exemple, perspectiva generală a Republicii Moldova rămâne sumbră: lupta  politică  internă  va  dezamăgi  profund  cetățenii,  inițiativele  civice  vor  fi  descurajate, criza  economică  va  submina  afacerile  mici  și  mijlocii,  reforma  autentică  a  justiție  va  fi amânată pentru a câta oară. Și pentru că o veste o proastă nu vine de una singură, moldovenii care câștigă peste hotare vor avea dificultăți să își găsească un loc de muncă în lumea post- criză.  Studenții  cu  programele  Work  &  Travel,  doamnele  care  își  doresc  să  câștige  ca„badante”  în  Italia,  șoferii  care  transportă  pasageri  internaționali,  sunt  cu  toții  pe  viitor  în pericol să câștige mai puțin. În cele din urmă, moldovenii vor realiza instabilitatea continuă din țara noastră astfel că emigrația definitivă va fi o opțiune pentru mulți. E mai dulce să stai în carantină în Germania sau Suedia, nu-i așa ?

Despre vaccinul miraculos

Sunt multe discuții despre fabricarea unui vaccin anti-COVID-19. Cele mai optimiste scenarii ne spun că vaccinul va fi disponibil pentru anul 2021, alte scenarii ne spun că peste 2-3 ani. Însă trebuie să ținem cont că este nevoie de circa 10 ani pentru punerea unui vaccin pe  piață.  Indiferent  când  savanții  din  domeniu  vor  inventa  vaccinul,    imediat  va  apărea problema fabricării și distribuției în masă al acestuia. Capacitatea tuturor laboratoarelor competente din lumea este de 1 miliard de vaccinuri de an, iar după cum bine știm populația planetei este de 7,8 miliarde.

Majoritatea acestor laboratoarelor se află în SUA, China, Germania și alte țări avansate și prin urmare ei se vor preocupa primordial să fabrice vaccinuri pentru cetățenii lor. Abia după ce se va suplini un stoc necesar pe plan național, atunci putem considera că, țări precum Republica Moldova vor putea primi sau cumpăra măcar 4 milioane de vaccinuri, echivalent cu numărul de moldoveni. Chiar și cu acest scenariu, nu trebuie să așteptăm vaccinul miraculos care să ne întoarcă viața noastră cotidiană de până la epidemie. Cel mai probabil trebuie să contăm pe imunizarea contra virusului, adică cu toții va trebui să ne îmbolnăvim de acest virus, organismul nostru să formeze anticorpi, și respectiv să se creeze imunitate.  În  acest  sens,  va  continua  selecția  naturală  când  vârstnicii,  persoanele  cu  boli cronice, vor avea cel mai mult de suferit, o parte vor deceda în continuare, însă majoritatea absolută nu va prezenta simptome clinice. Așa că tot ce trebuie sa facem mai departe este să păstrăm starea de alertă, prin distanța socială, să purtăm masca și să respectăm normele de igienă. În țări precum Japonia sau Coreea de Sud, purtatul măștilor și mănușilor de mult timp este o norma socială și nu pare straniu să apari în stradă echipat în așa mod. În cultura occidentală nu avem încă astfel de tradiții însă epidemia ne va învăța pe toți foarte rapid să ne adaptăm, să ne schimbăm mentalitatea și în final să depășim epidemia COVID-19.